Cultura
Schimbarea Ordinii Mondiale după 1992, au modificat vizibil harta culturala a Europei, plasând-o într-un mediu al conştientizării noii identităţi, influenţând direct statele şi comunităţile periferice prin diversitate culturală, implicându-le într-un proces global de modernizare şi transformare accelerata.
Moldova, de asemenea a devenit o arenă în care s-a observat o evoluţie a mijloacelor de comunicare în masă, ce a determinat mutaţii radicale ale valorilor de identitate, provocând o invazie virtuală în mediul cultural-artistic a pseudo-valorilor. Prin democratizarea accesului la informaţie s-au intensificat cercetările şi explorarea unor noi forme de expresie artistică în artele vizuale, muzică, teatru, literatură. „Euforia liberala” în contextul cultural al Republica Moldova a scos la iveală o serie de probleme de adaptare a generaţiei înaintate la un nou spaţiu cultural nelimitat geografic şi tot odată a oferit tinerei generaţii de artişti posibilităţi enorme de lansare şi flexibilitate în promovarea imaginii în afara contextului sud-est-european. O analiză mai atentă a spaţiului cultural actual al Republicii Moldova ar distinge hotare neclare între cultura elitară, produsă în mediile academice intelectuale şi între cultura populară produsă de amatori, pentru un public divers, fără preferinţe conceptuale. În contrast cu aceste doua forme, cultura de masă, promovată prin intermediul mass-mediei, are o influenţă mai amplă, posedă o piaţă de desfacere şi asigură un public neomogen de consumatori mai mult sau mai puţin stabil, în comparaţie cu publicul limitat ai „Marii Culturi” cum o defineşte Alvin Toffler, adică ai muzicii, picturii, teatrului, literaturii.
Un considerabil impact asupra proceselor artistice ale ultimului deceniu în Moldova, l-a avut Fundaţia Soros, ce a susţinut logistic şi financiar diverse programe şi proiecte culturale: seminare, conferinţe internaţionale, tabere de creaţie, workshop-uri, mese rotunde, publicaţii, donaţii, a oferit diverse granturi şi burse de excelenţă, atât pentru profesionişti, cât şi pentru tineri în formare. La nivel de organizare, de strategie şi de promovare a artelor în Republica Moldova, această Fundaţie a realizat o conexiune culturală între Moldova şi restul lumii, realizând astfel un model de societate deschisă a cărui limbaj este cultura.
O noua dimensiune socio-culturala a fost apariţia unor publicaţii precum „Art-Hoc”(Centrul de Arta Contemporana), „Atelier” (Uniunea Artiştilor Plastici), „Arta” (Academia de Ştiinţe), dar din păcate apariţia lor poarta un caracter periodic şi este determinată de factori economici. În aceeaşi ordine de idei, numeroase biblioteci şi localuri publice s-au transformat în galerii de arta şi săli de expoziţii cu aceeaşi uşurinţa cu care sala de Orga, Muzeul de Arta sau teatrul de Opera şi-au oferit sălile pentru restaurante, târguri sau afaceri comerciale pentru a face faţă nevoilor economice. Pe acest fundal, apariţia galeriilor „Brincusi”, „Galeria Alianţei Franceze”, „Galeria L”, „Holti” s.a., sunt exemple solitare şi deosebite de menţinere a unui înalt nivel a culturii în Republica Moldova. Cu eforturi proprii, ele au încercat în perioada tranziţiei să promoveze noi personalităţi, curente şi idei, organizaţii nonguvernamentale de tineri artişti precum „Zece”, „Fantom”, ARS DOR, ş.a. integrându-se astfel în circuitul european al valorilor. Astăzi, în pofida tuturor problemelor cu care se confruntă acest stat la răscruce de milenii, Moldova, contribuie la circuitul valorilor mondiale prin patrimoniul său cultural artistic, prin nume noi şi opere de înaltă calitate.
Moldova este o ţară europeana cu o bogată istorie, o ţară populată, preponderent, de moldoveni (români), cât şi de multe minorităţi naţionale: ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruşi, evrei, ţigani, nemţi, cehi etc. în acelaşi timp, aici s-au păstrat multe tradiţii multiseculare. Neobişnuit poate părea faptul că mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s-a şters din tradiţiile populare, ba din contra le-a îmbogăţit cu noi calităţi, dându-le un nou colorit şi formând un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente în satele Moldovei.
Oricât însa de pestriţă nu ar fi populaţia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. În Moldova fiecare oaspete este primit cu o deosebită căldura. Gospodarul casei întotdeauna va găsi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspeţii sunt, de obicei, invitaţi în „Casa Mare”, o odaie tradiţională în fiecare casă de la noi, unde se petrec toate sărbătorile. Sărbători în Moldova sunt multe şi variate. La ele poate participa oricine. Sărbătorile de iarna, de exemplu, sunt însoţite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor şi maturilor de la casă la casă, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. Toţi aşteaptă cu nerăbdare venirea lui Mo Crăciun cu sania sa plină de daruri. De obicei, copiii se pregătesc minuţios pentru această întâlnire: îşi pregătesc diferite costume, măşti, montează scenete teatralizate ... De fapt, în această perioada sărbătorile calendarului agricol tradiţional se suprapun cu cele creştine, legate de Naşterea lui Hristos – Crăciunul.
O sărbătoare tradiţională moldoveneasca este „Mărţişorul” – simbolul primăverii. În luna martie toata lumea de la noi îşi pune la piept două fire împletite – roşii şi albe, care semnifică renaşterea naturii. La fel, primăvara este serbat Pastele – o sărbătoare religioasa populară în Moldova. Oamenii se pregătesc din timp pentru a împodobi masa cu cele mai bogate bucate şi vinuri, oua încondeiate tradiţionale şi cozonaci. În timp ouăle de Pasti încondeiate au devenit drept opere artizanale departe peste hotarele Moldovei.
Multe evenimente tradiţionale, la noi, reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios şi civil, amestec, care în Moldova s-a transformat intr-un permanent izvor de bunăvoinţă, căldură şi ospitalitate.
Oaspeţii Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un şir de evenimente culturale: concerte („Mărţişor”, „Cireşar”, „Vă invită Maria Bieşu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade şi manifestări de masă de Ziua Independenţei, „Limba Noastră”, hramurile oraşelor şi satelor etc. Zilele roadelor sunt marcate în oraşele şi satele noastre prin iarmaroace tradiţionale. În timpul acestor evenimente turiştii străini pot cunoaşte îndeaproape folclorul , costumele tradiţionale, piesele de artizanat, etc.
Vom aminti de tradiţiile cu caracter familiar: cumătriile, nunţile, petrecerile etc., care în satele noastre s-au transformat în adevărate spectacole cu mulţi oaspeţi şi multe daruri. Tradiţionale în Moldova sunt şezătorile în zilele de iarna cu cântece de lăutari şi dansuri
Moldova este o ţară îmbelşugată cu sol fertil şi însorită, cu oameni harnici şi grijulii. Natura Moldovei este foarte darnică în struguri, fructe, legume, produse din carne şi lapte, cereale, care şi-au găsit loc în bucătăria naţională. Solurile bogate în cernoziom, dar şi tehnologiile agricole tradiţionale, favorizează cultivarea unei mari diversităţi de produse primare pure.
Bucătăria moldovenească a influenţat mult bucătăriile tradiţionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, şi în acelaşi timp
s-a completat cu elemente din cea ucraineană, bulgară, gagauză, rusă, iar în secolele trecute din bucătăriile grecească şi turcească.
Tradiţionale pentru bucătăria autohtona sunt bucatele pregătite din cele mai variate legume: roşii, ardei, vinete, varza albă,
fasole, ceapă, usturoi, etc. Legumele sunt folosite la pregătirea salatelor şi sosurilor, ele sunt coapte, înăbuşite, murate, sărate sau marinate, obţinându-se astfel adevărate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucătăriei tradiţionale o diversitate mare de bucate din porumb şi făina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mai cunoscută este mămăliga – un terci din făină de porumb cu gust fin şi delicios. Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brânză, smântână etc.
În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în special la pregătirea bucatelor calde, dar şi aperitivelor. Este populara zama de pui, borş, tocană, friptură şi costiţă din carne de porc, mici din carne de vită, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne şi peste sunt preparate la grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregătite sunt de obicei anterior marinate.
Nici o sărbătoare tradiţională nu se petrece fără sarmale, răcituri, tăiţei cu carne de pasare etc. Masa de sărbătoare în Moldova este cu gust împodobită cu bucate delicioase din faina de grâu: prăjitei, copturi, învârtite, plăcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.
În diferite zone ale Moldovei predomină bucătăria locală: în zonele de est ucrainenii preferă renumitele borşuri, la sud bulgarii vă pot servi cu un sos tradiţional – mangea din pui, iar găgăuzii – cu şorpă, o supa din carne de berbec, pregătita cu multe mirodenii, în comunităţile de ruşi sunt populare pelmeni – un soi de colţunaşi cu carne, etc.
În bucătăria moldovenească sunt servite o gama variată de băuturi tradiţionale: compoturi, sucuri din fructe, dar şi băuturi tari: vinuri, divinuri, brendi, ţuică, etc.
Viticultura în Moldova are tradiţii multiseculare. Celebrele vinuri moldoveneşti sunt cunoscute şi apreciate departe peste hotarele ţării. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome şi nuanţe cromatice. La pregătirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar şi cele moldoveneşti: Feteasca, Rara neagra, Moldova etc.
Băuturile tari: rachiurile, brendy şi divinurile sunt pregătite după tehnologiile tradiţionale.
În vinăriile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.
În conformitate cu Constituţia, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, care funcţionează pe baza grafiei latine. Ca limbă de stat, limba moldovenească se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale şi îndeplineşte, în legătură cu aceasta, funcţiile limbii de comunicare interetnica pe teritoriul republicii.
Limba de lucru în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat. Tot odată se asigură traducerea în limba rusă.
Limba rusă se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limba de comunicare între naţiuni.
Republica Moldova garantează folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiş, ţigănească, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesitaţilor lor naţional-culturale.
În Republica Moldova convieţuiesc, în fond, reprezentanţi a două religii mondiale: adepţii creştinismului şi iudaismului. Primii sunt reprezentanţi de circa 1800 comunităţi, cei de ai doilea de 7 comunităţi. Ponderea, în aceasta ordine de idei o deţine Biserica Ortodoxă din Moldova, care cuprinde circa 95% de creştini ortodocşi din populaţia republicii. Acestea au la dispoziţie 1034 de biserici, 36 mănăstiri şi 7 schituri cu aproximativ 5000 de deservenţi (preoţi, dascăli, epitropi, etc.)
Biserica ortodoxă din Moldova (Mitropolia Moldovei) este condusă de Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove. Biserica este organizată în 4 eparhii: de Chişinău, Edineţ şi Briceni, Cahul şi Lăpuşna, Dubăsari şi Tiraspol. În oraşul Bălţi activează un vicariat.
Personalul cultic este instruit în cadrul Academiei Teologice Chişinău, Seminarului Teologic (Mănăstirea Noul Neamţ, Chiţcani), Liceului duhovnicesc de fete (Mănăstirea Suruceni), Liceului duhovnicesc de băieţi (Mănăstirea “Naşterea Domnului”, Zăbriceni).
În Republica Moldova libertatea de conştiinţă şi libertatea religioasă este garantată de constituţie (art.31). Fiecare cetăţean are dreptul de a profesa liber credinţa religioasă în orice formă, individual sau asociat, de a răspândi aceasta credinţă, de a exercita în particular sau public cultul, dacă exerciţiul lui nu contravine Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.